in asteptarea ....primaverii

Peste cateva zile o sa vina 1 Martie.In oras deja se simte agitatia barbatilor,care isi fac totalurile,la cate martisoare sa cumpere anul acesta...."la mama,la nevasta,la matusa,la colega de birou,la vecina de palier ....,la tanti de la ziare...."si la unii dintre ei lista se poate termina,dupa o lunga insiruire de persoanaje de sex feminin din viata lor.Altii ,in schimb se tot calculeaza ei cum sa faca sa combine cele doua evenimente ale lunii Martie......intr-o romantica seara la un restaurant.....
Eu in schimb o sa aleg o varianta noua,cel putin pt mine.......o sa va dedic, aici....un frumos martisor,prin ceea ce stiu eu sa fac.....



LA MULTI ANI.....!!!!

intalnirea de vineri.....la inaltime

E Vineri seara.....si asa cum se obisnuieste,cel putin in ultima vreme,e seara in care ne intalnim,unii dintre participantii la grupul foto din care fac parte.In ultima vreme e singurul lucru bun care se mai inatmpla in cursul saptamanii,si sper din tot sufletul sa nu dispara si asta.E seara in care unii din cei prezenti isi mai deapana amintirile mai vechi,e sera in care altii....isi mai povestesc ce s-a mai intamplat nou in ultima saptamana...cea care tocmai urmeaza sa se incheie,e seara in care, mai nou ....cativa dintre noi.....isi afiseaza cu nonsalanta ultimele achizitii(si nu ma refer la aparte foto si ceea ce tin de ele)....ma refer la tot felul de chestiuni legate de lumea mai putin interesanta a femeilor usoare .....,e seara in care mi-am dat seama ca prietenia e axata din ce in ce mai mult pe diverse interese....si e canalizata din ce in ce mai mult de "foamea de faima"...gratuita,in majoritatea cazurilor.....e seara in care am vazut unul dintre cele mai spectaculoase apusuri de anul asta......e seara in care .......in care mi-am luat camera ,si desigur ....ca nu m-am putut abtine sa nu incerc sa imortalizez....acele culori superbe ale asfintitului.
Toate acestea,savurand un ceai de fructe ,cu lamaie si......neaparat cu miere.

apus in "Marginimea Sibiului"

Astazi chiar nu am chef sa scriu nimic,dar sunt convins ca despre aceasta locatie ,"Marginimea Sibiului",ar fi foarte multe de spus......poate peste vre-o doua trei zile,o sa mai incerc odata.....cine stie..?

Nostalgie ...de iarna

E seara.Afara ninge de dimineata, intr-una.....si parca nu se mai opreste.Albul imaculat a acoperit tot orasul,e prima noapte de iarna din acest an.Nu stiu de ce,dar ceva imi aduce aminte de copilarie,parca s-au derulat ceva ani,destul de multi,inapoi....
Cuprins de nostalgia iernilor de demult,in care nimic din tot ce se misca....inmarmurea din cauza troienelor,am iesit in Parcul Central....la Chios,cu ideea pironita in minte,de a stoca acele superbe imagini din jurul meu.Ajuns acolo am fost ravasit de aceleasi senzatii,pe care le traisem in minunata mea copilarie.In fata ma intalnesc cu Ana Maria...cea care urmeaza sa imi fie model in majoritatea fotografiilor.Afara e totul feeric...si neinchipuit de frumos,in fiecare colt in care te uiti,parca descoperi cate o mica capodopera...lasata de zapada.Parca totul e un vis frumos din care imi e teama sa ma trezesc......ei ,copilarie,........unde esti?

Am rezumat totul in cateva fotografii....in care cu siguranta ,nu am reusit sa transmit acea bucurie pe care am trait-o....m-am simtit un pusti de 10 ani....caruia ii e teama sa adoarma,ca nu cumva , ninsoarea sa se opreasca.....

chipuri

cascada Valu' Miresei

In urma cu vre-o doi,trei ani....daca cineva, mi-ar fi spus ca eu,o sa ajung sa ma trezesc cu noaptea-n cap,si o sa umblu o zi intreaga de nebun...pe toate coclaurile,pana tarziu,mult dupa apusul soarelui,cu siguranta...n-as fi crezut.
Insa....uite ca s-a intamplat.
M-am trezit dis de dimineta,ca "de"....pe la 6.30 trebuia sa fiu echipat si gata de plecare.Dupa o mica,mica gustarica...mi-am luat toate cele necesare si am pornit la locul de intalnire,care se afla la 10 min de mers pe jos....la pas.Ajuns acolo,am asteptat pret de o bine-meritata tigara,cind a aparut si masina cu care urma sa mergem aproape 280 km,din ea auzindu-se,asa cum spunea Horatiu, hit-ul zilei.... el a hotarit,o piesa de la U2(beautiful day ).....Mi-am aranjat in portbagaj,ale mele lucrusoare....si dusi am fost.
Prima oprire am facut-o deasupra pe un deal,unde toti cei 9 participanti(caci atati am fost....bine-nteles ,cu doua masini)ne-am insirat pe marginea drumului,cu trepiezii necesari...Nu prea am stat mult....asa, vre-o 15-20 min,caci fiecare dintre noi astepta sa vada maretia, frumoasei cascade.La fel ca si mine ,majoritatea baietilor, nu vazusera aceasta cascada,numai ...in niste poze obosite postate pe unele site-uri de turism.Asa incat....ne mai pierzand vremea...am tasnit din loc,nerabdatori.
Dupa aproximativ o ora de mers,dupa ce am trecut de Rachitele,am intrat in munti....si nu dupa mult timp in capatul unei vai....ne-am oprit.Dar nu intelegeam de ce...caci eu nu vedeam nici un fel de cascada....dar tocmai ce am prins de veste....ca aceasta, se afla la 100 de m de locul unde am facut cea de-a doua oprire.
Dupa un colt...o zaresti.La prima vedere o cadere rece de apa....parca o simti in suflet.Legendele
de prin partile locului spun ca demult, o tanara mireasa s-a prabusit pe stancile cenusii si valul ei a ramas agatat ...ea pierind,.Nuntasi s-au oprit si atit de mult au plans incat s-a nascut cascada,si tot legendele spun ca daca stai linistit in fata ei si o asculti bine,si acum se aude plansul oamenilor...necajiti.Of.......of
Am tras zeci de cadre din toate pozitiile,chiar la un moment dat catarandu-ma pe o stanca,undeva destul de sus.Toata lumea a imortalizat-o din toate unghiurile,pret de o ora,dupa care am urcat pe jos pana deasupra ei....pe un drum forestier.De aici am mai mers vre-o cateva sute de metri,de unde ne-am intors.....caci nu prea mai era nimc de vazut.
Am plecat de la cascada in jurul orei 11.00 cu destinatia urmatoare , Belis...unde am si servit masa,intrun loc cu soare si multa slanina prajita la foc.Dupa masa am plecat spre casa ,nu insa inainte de am mai face vreo doua popasuri pt fotografii.
A fost o zi plina.....dar nu una lipsita de evenimente mai putin placute,a fost ziua in care am inteles ca unii dintre noi ridica nesimtirea la rang de supravietuire,a fost ziua in care am trait sa vad un "popandau",care traieste din firmituri si din resturile altora....sa-i fie de bine...si ,sincer ii doresc ca toata viata de acum inainte sa traiasca la fal ca si pina acum....din RESTURI si FIRMITURI!!!